CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 314 / 2013

Dosar nr. 368 / 2013

AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru pajiştile permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.18/1991 privind fondul funciar

Analizând proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru pajiştile permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.61 din 22.04.2013,

CONSILIUL LEGISLATIV

            În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente, abrogarea dispoziţiilor Legii nr.214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din perspectiva aplicării prevederilor art.6, alin.(1) şi (2) al Regulamentului (CE) nr.73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.1290/2005, (CE) nr.247/2006, (CE) nr.378/2007şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1782/2003, publicat în Jurnalul Oficial seria L, nr.030/31.01.2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Semnalăm că, recent Consiliul Legislativ a mai avizat o propunere legislativă având acelaşi obiect de reglementare şi conţinut asemănător (Avizul 214 din 29 martie 2013), propunere pentru care procedura legislativă parlamentară a început.

Precizăm şi faptul că prezentul proiect reprezintă o formă îmbunătăţită a respectivei propuneri, însă, în unele cazuri, nu s-a adaptat nivelul actului normativ. Astfel, la art.16 se face referire la „prevederile prezentei legi”, deşi nivelul actual al actului este cel al unei ordonanţe de urgenţă.

2. Din punct de vedere al dreptului european derivat, precizăm că prezentul proiectul nu transpune niciun act european, dar introduce în cuprinsul alin.(4) al art.1, excepţiile ce se aplică pajiştilor, potrivit prevederilor ultimului paragraf al alin.(2) al art.6 din Regulamentul (CE) nr.73/2009.

Totodată, se preconizează a fi modificată şi completată Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare prin menţinerea categoriei de folosinţă a păşunilor şi fâneţelor, înregistrate ca atare la data de 1 ianuarie 2007, aşa cum este prevăzut în primul paragraf al alin.(2) al art.6 din Regulamentul (CE) nr.73/2009.

În acest sens, primul paragraf al alin.(2) al art.6 din Regulamentul (CE) nr.73/2009 prevede că „statele membre, cu excepţia noilor state membre, se asigură că terenurile utilizate ca păşuni permanente la data prevăzută pentru cererile de ajutor, pe suprafaţă, din 2003, sunt în continuare utilizate în acest scop. Noile state membre, altele decât Bulgaria şi România, se asigură că terenurile utilizate ca păşuni permanente la 1 mai 2004 sunt în continuare utilizate în acest scop. Bulgaria şi România se asigură că terenurile utilizate ca păşuni permanente la 1 ianuarie 2007 sunt în continuare utilizate în acest scop”.

 În al doilea paragraf al aceluiaşi alineat se specifică faptul că un stat membru poate prevedea, totuşi, derogări de la primul paragraf, în circumstanţe corespunzător justificate, „cu condiţia să ia toate măsurile pentru a împiedica diminuarea semnificativă a suprafeţei totale destinate păşunilor permanente”.

Totodată, menţionăm că este necesar a se preciza corect coordonatele Regulamentului invocat la art.1, respectiv Regulamentul (CE) nr.73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.1290/2005, (CE) nr.247/2006, (CE) nr.378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1782/2003, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.030 din data de 31.01.2009”.

Din perspectiva dreptului intern, Legea nr.214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte, la nivel naţional, categoriile de pajişti supuse regimului de organizare, administrare şi exploatare.         Prin prezentul proiect s-a urmărit îmbunătăţirea cadrului normativ intern ce reglementează concesionarea pajiştilor comunale şi urbane, astfel încât suprafeţele declarate ca pajişti la 1 ianuarie 2007 să fie în continuare utilizate pentru creşterea animalelor şi producerea de furaje.

Însă, Legea nr.214/2011 cuprinde o serie de prevederi  contradictorii care au condus la imposibilitatea implementării acestora. Principalele neclarităţi şi inadvertenţe de ordin intern sunt cele prevăzute la art.1 alin.(1) unde la lit.a) se reglementează „pajiştile proprietate publică şi privată a statului şi pajiştile comunale şi urbane care fac parte din domeniul privat al statului şi se află în administrarea consiliilor locale respective”, iar la lit.d) si e) ale aceluiaşi articol avem referiri la pajişti „proprietate privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a municipiilor, aflate în administrarea primăriilor”.

 Mai mult, potrivit art.7 al Capitolului II, pajiştile comunale şi urbane, „sunt acele pajişti care sunt proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale, dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare, prin donaţie, prin răscumpărare, prin legi de împroprietărire şi cu ocazia comasării”.

În condiţiile în care legea nu reglementează „pajiştile comunale şi orăşeneşti/urbane” în mod unitar, este necesară stabilirea cu claritate a regimului juridic al dreptului de proprietate, precum şi identificarea corectă a proprietarilor şi a administratorilor legali ai pajiştilor.

Totodată, prin dispoziţiile art.25 alin.(2) din Lege se instituie obligativitatea ca pajiştile să fie concesionate organizaţiilor şi asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale, legal constituite, de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, prevedere care este în contradicţie cu prevederile art.11 alin.(3) din Legea nr.46/2008 -Codului silvic, cu modificările şi completările ulterioare, care precizează că „fondul forestier proprietate publică a statului nu poate fi concesionat”.

Luându-se în considerare faptul că, utilizatorii de pajişti beneficiază de plăţi unice pe suprafaţă, iar termenul limită de solicitare a acestora este de 15 mai 2013, situaţia extraordinară  este determinată de necesitatea evitării blocajului implementării schemelor de plăţi pe suprafaţă pentru anul 2013.

Analizând prezentul proiectul, menţionăm că acesta şi-a atins finalitatea propusă, reuşind prin măsurile propuse să conducă la o îmbunătăţire a cadrului legal intern privitor la organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor din România, în condiţiile în care aceasta nu contravine dreptului european.

3. La preambul, pentru o informare corectă asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.54/2006, sintagma „cu modificările şi completările ulterioare” se va înlocui cu sintagma „aprobată cu modificări prin Legea nr.22/2007”

De asemenea, trebuie evitată folosirea de abrevieri fără ca anterior acestea să fie explicitate (a se vedea în acest sens abrevierea UAT).

4. La titlu, pentru un spor de rigoare normativă, sugerăm reformularea acestuia, astfel:

„Ordonanţă de urgenţă privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991”.

5. La art.2, partea introductivă, pentru rigoarea redactării, propunem reformularea textului, astfel:

            „Art.2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:”.

6. La art.4 alin.(1), pentru o mai bună exprimare în context, este necesară înlocuirea sintagmei „aşa cum sunt aceştia definiţi” cu sintagma „astfel cum sunt definiţi”.

La alin.(2), pentru identificarea corectă a actului normativ la care se face trimitere, se impune ca expresia „Ordonanţei Guvernului nr.28/2008 privind registrul agricol, cu modificările şi completările ulterioare”, să fie redată, astfel: „Ordonanţei Guvernului nr.28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.98/2009, cu modificările ulterioare”.

7. La art.5 alin.(3), pentru unitate în redactare, trebuie ca partea introductivă să debuteze cu sintagma: „Prin excepţie de la prevederile alin.(2)”.

8. La art.9 alin.(1) şi (2), pentru un spor de rigoare în exprimare, sugerăm înlocuirea sintagmei „în baza cererilor crescătorilor de animale”, cu sintagma „la cererea crescătorilor de animale”.

9. La art.12 alin.(1), pentru o informare completă asupra Legii nr.268/2001, în finalul normei se va introduce  sintagma „cu modificările şi completările ulterioare”.

La alin.(2), pentru o exprimare corectă, sintagma „de către crescători de animale” trebuie înlocuită cu sintagma „de către crescătorii de animale”.

10. La art.14 alin.(1) lit.g), pentru unitate în redactare, propunem înlocuirea expresiei „potrivit art.9”, cu expresia „potrivit prevederilor art.9”.

11. La art.15 alin.(2), pentru claritatea normei, sugerăm reanalizarea şi reformularea sa. Totodată, pentru respectarea exigenţelor de tehnică legislativă, sintagma „literele d) şi f)” trebuie redată, astfel: „lit.d) şi f)”.

12. Pentru asigurarea uniformităţii în reglementarea domeniului contravenţiilor, propunem ca la art.16 să fie utilizată formula consacrată în cazul normei de completare cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001, astfel:

                        „Art.16. - Prevederile art.14 şi 15 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare”.

13. La art.20, este necesar ca textul de debut al părţii dispozitive să fie reformulat, astfel:

                        „Art.20. - Legea fondului funciar nr.18/1991, …”. La pct.2, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, dispoziţia de completare trebuie reformulată, astfel:

                        „2. După alineatul (1) al articolului 78 se introduc trei noi alineate, alin.(1¹) - (1³), cu următorul cuprins:”.

            Totodată, având în vedere că la pct.4, se dispune înlocuirea, în tot cuprinsul legii, a sintagmei „păşuni şi fâneţe” cu termenul „pajişti”, sugerăm ca în normele propuse la pct.2 şi 3 sintagma „păşunilor şi fâneţelor” să fie înlocuită cu termenul „pajiştilor”.

PREŞEDINTE

dr. Dragoş   ILIESCU

Bucureşti

Nr.314/23.04.2013